Marile familii boiereşti şi actele filantropice (I)

Sabina Cantacuzino şi căminul pentru doctoranzi de pe strada C.A. Rosetti nr. 37

Într-o altă ediţie a acestui newsletter am povestit despre importanţa pe care a avut-o spătarul Mihail Cantacuzino în crearea Spitalului Colţea.

Scriam atunci şi că:

Familiile princiare Ghica și Cantacuzino au fost mult timp într-un fel de consiliu director al Eforiei ca semn al aprecierii față de implicarea lor consistentă în proiect.

Era ceva obişnuit pentru unii membri ai familiilor boiereşti să se preocupe de soarta semenilor. De altfel, familiile princiare Ghica și Cantacuzino au fost mulţi ani parte dintr-un consiliu director al Eforiei Spitalelor Civile, o instituţie care aduna spitalele civile din Bucureşti în urmă cu 200 de ani (dacă vreţi, un precursor al Ministerului Sănătăţii).

Alţi boieri nu erau atât de preocupaţi de binele comun şi îşi risipeau averile pe băutură, femei şi un stil de viaţă extravagant.

Din fericire, Ţările Române au avut suficienţi boieri care au investit mult în acte filantropice.

Un exemplu este cel al Sabinei Cantacuzino, născută Brătianu. Sora mai mare a lui Ionel, Dinu şi Vintilă Brătianu, care s-a căsătorit cu doctorul Constantin Cantacuzino, văr îndepărtat al lui Ioan Cantacuzino (cel care astăzi dă numele Institutului Cantacuzino din Bucureşti).

Marele ghinion al Sabinei Cantacuzino este că s-a născut femeie într-o epocă în care femeile nu puteau face carieră în politică. Astăzi, Sabina Cantacuzino ar fi fost unul dintre cei mai importanţi membri ai PNL. Însă în urmă cu 150 de ani acest lucru era de neconceput.

Deşi s-a implicat din umbră în multe decizii importante din politică, Sabina Cantacuzino s-a remarcat mai mult prin contribuţia filantropică şi culturală. A donat Muzeului Etnografic Bucureşti (actualul Muzeu al Satului) toate colecţiile de costume şi de obiecte populare, a înfiinţat Universitatea Liberă, o asociaţie culturală care organiza periodic conferinţe cu personalităţi precum Nicolae Iorga sau George Enescu şi a avut iniţiativa apariţiei primului spital pentru tuberculoşi.

Unul dintre proiectele care nu s-au mai concretizat a fost un cămin pentru doctoranzi care ar fi trebuit să fie organizat în casa de pe strada C.A. Rosetti nr. 37, după moartea ei. Sabina Cantacuzino a lăsat prin testament sarcina Aşezământului Cultural Ion C. Brătianu.

Imaginat după modelul Fondation Thiers din Paris, căminul pentru doctoranzi ar fi trebuit să funcţioneze ca o fundaţie academică în care 10 tineri să fie găzduiţi câte 2 ani pentru a-şi pregăti tezele de doctorat. În plus, camerele de recepţie ar fi trebuit să fie folosite pentru primiri amicale şi reuniuni ştiinţifice ale intelectualilor români şi străini şi artiştilor străini invitaţi în România.

Sabina Cantacuzino a murit pe 23 august 1944, la 81 de ani, în urma unui cancer. Fix în aceeaşi zi România întorcea armele în al Doilea Război Mondial, dar se pregătea fără să ştie pentru 50 de ani de comunism.

Superba casă de pe strada C.A. Rosetti nr. 37 a fost naţionalizată şi recuperată de moştenitori în anii 2000. Astăzi este restaurată şi abia s-a deschis acolo Bun Restaurant. Dacă sunteţi din Bucureşti poate că ştiţi mai bine curtea din spate, în care funcţionează Sera Eden.

Fotografia este o captură de pe Google Maps

---

Cross promo

BRESLE #1: Ceasornicarii

Pe 18 octombrie, între 10:30 și 13:00, am pregătit prima ediție din seria BRESLE. Vino să descoperi ce presupune munca unui ceasornicar de la doi specialiști din domeniu.

Marius și Vasile Vasilescu sunt co-fondatorii Horologer, o afacere de familie care a luat naştere din pasiune pentru ceasuri, cuplată cu peste 30 de ani de experienţă în domeniu. Horologer este unul dintre cele mai cunoscute service-uri multi-brand pentru ceasuri elveţiene și ceasuri de lux din România. Service-ul Horologer își propune să fie un punct de întâlnire pentru pasionații de ceasuri elvețiene.

În acest eveniment veți afla:
– Ce presupune meseria de ceasornicar;
– Ce aparatură se folosește într-un service profesional;
– Cum funcționează un ceas mecanic;
– Bune practici în exploatarea ceasurilor, astfel încât să nu ajungem prea des la service ;
– Cum putem evalua buna funcționare a ceasurilor din colecția personală;

În plus, vei putea vedea expus cum arată mecanismul unui ceas automatic, care sunt piesele sale importante și cum se folosește timegrapher-ul pentru a măsura precizia ceasurilor.

Biletele sunt 100 de lei și sunt disponibile pe linkul de mai jos.

---

Publicitatea de altădată (III)

Dacă tot bate Revelionul la uşă, avem această reclamă la “îngroparea anului 1924”, cum era numită petrecerea de Anul Nou de la Restaurantul Transilvania.

Bufetul cu răcituri se referă la piftie cel mai probabil, ciorba de potroace nu se servea doar după chef, ci şi în timpul lui, iar cea mai interesantă precizare este legată de “capela escelentă de dame”.

Termenul capela vine din limba germană, Kapelle. Şi se referă la un cor bisericesc sau o mică orchestră.

• 1. Cor bisericesc.

  • diferențiere Trupă de cântăreți, cu o orchestră mică; fanfară (militară).

    sinonime: fanfară

  • 1.1. Orchestră de proporții reduse aflată în slujba unei biserici sau curți princiare.

    sinonime: orchestră

  • 1.2. Formație vocală sau instrumentală a unei capele sau curți princiare.

Prin urmare, avem o orchestră de dame, adică o orchestră sau un cor format din femei, ceea ce era mai puţin obişnuit la vremea respectivă, cele mai multe coruri fiind alcătuite din bărbați.