Turnul Colţei: Foişorul dinainte de Foişor
Turnul care veghea liniştea Bucureştilor la mijlocul secolului XIX
Dacă te plimbi pe lângă Biserica Colţei o să dai de o plăcuţă care aminteşte de Turnul Colţei, important reper al Bucureştiului în urmă cu câteva sute de ani.
Despre Spitalul Colţea am povestit puţin în contextul Eforiei Spitalelor Civile (de la care şi-au tras numele staţiunile Eforie Nord şi Sud, precum şi Strada Eforie din zona Cişmigiu. Spitalul a fost construit lângă Mânăstirea Colţea, a cărui turn cu clopot arăta cam aşa:
Imaginea de mai sus este din 1856 şi a fost realizată de Ludwig Angerer. Colorizarea este opera celor de la Fost.ro.
La 1869, Turnul Colței apare într-o nouă fotografie, realizată de această dată de Carol Popp de Szathmary (colorizare Fost.ro). După cum se vede, apare o structură de lemn, care ne arată că turnul era deja folosit pe post de Foişor de Foc.
A păstrat această funcţie până în 1888, când a fost demolat chiar la cererea Eforiei Spitalelor Civile. Abia în 1892 a fost dat în folosinţă Foişorul de Foc pe care îl ştim şi azi.
Turnul Colţei era îndreptat spre Palatul Suţu, actualul Muzeu al Bucureştiului. De altfel, în poza de mai sus se vede o latură a Palatului, care ne arată cât de aproape erau cele două clădiri, despărţite doar de Uliţa Colţei.
Imaginea de mai jos, realizată în 1865, şi folosită într-o altă ediţie a acestui newsletter, este făcută chiar din Turnul Colţei.
În mod surprinzător, regimul comunist a aceptat marcarea zonei în care a fost descoperită fundaţia Turnului Colţei, chiar în mijlocul Bulevardului Ion C. Brătianu. Fotografia din 1970 a fost semnalată de domnul George Doljan într-o discuţie de pe pagina de Facebook Fost.ro.
Şi totuşi, cât de reprezentativ era Turnul Colţei pentru Bucureşti la mijlocul secolului al XIX-lea? Dacă ne uităm la alte imagini ale vremurilor respective, ne dăm seama că turnul era una dintre cele mai importante construcţii din oraş.
Astăzi ne uităm cu admiraţie la Hanul lui Manuc, însă pe vremea aceea era doar un han şi atât, un loc de popas pentru tot felul de călători, o clădire care nu ieşea prea mult în evidenţă. Însă turnul era un punct de reper.
Ne dăm seama de asta şi dintr-o frescă realizată de pictorul american de origine poloneză Max Weber. Fresca poate fi admirată şi astăzi în gara Cornavin din Geneva şi ilustrează toate oraşele importante în care ajungeau Căile Ferate Elveţiene.
În dreptul Bucureştiului este desenat Turnul Colţei, în timp ce Atena are Parthenonul, Parisul are Pantehonul, iar la Londra se văd Parlamentul şi Big Ben-ul.
Interesant este că, la 1929, când a fost pictată fresca, Turnul Colţei fusese demolat de 41 de ani deja. Să fi fost, oare, un punct atât de important pentru străini?
Cu siguranţă Turnul n-a fost atât de important pentru bucureşteni, altfel s-ar fi făcut eforturi mai mari pentru consolidare şi păstrarea sa ca parte a istoriei.